HTA

Hipertensiunea arteriala este o problema de sanatate publica, afecteaza in jur de 45% din populatie si acest procent este intr-o continua crestere.

Doar aproximativ jumatate dintre hipertensivi stiu ca au boala, iar dintre acestia numai 1 din 5 are tensiunea corect controlata.

Hipertensiunea arteriala fara cauza cunoscuta, adica, HTA esentiala (numita si primara sau idiopatica) reprezinta aproximativ 90–95% din totalul cazurilor de hipertensiune arteriala.

Restul de 5–10% sunt forme de hipertensiune secundara, adica determinate de o cauza identificabila (de exemplu: boli renale, endocrine, coarctatie de aorta, medicamente, apnee de somn etc.).

Hipertensiunea arteriala (HTA) este frecvent supradiagnosticata (adica, sunt diagnosticate cu HTA personane care nu au, de fapt, boala), in principal din cauza erorilor de masurare si a contextului neadecvat in care se ia tensiunea.

Principalele situatii care duc la supradiagnosticare

  1. Hipertensiunea de halat alb (pacientul se emotioneaza in prezenta medicului):
    - afecteaza intre 15% si 25% dintre cei etichetati ca hipertensivi.
    - tensiunea e crescuta doar in cabinet, dar normala acasa sau la monitorizarea 24h 
  2. Masurari incorecte
    – daca pacientul nu e in repaus, daca manseta e prea mica sau daca se masoara pe un singur brat, pot aparea diferente de 10–20 mmHg.
    – in unele studii, peste 40% din masuratorile facute in cabinet nu respecta standardele.
  3. Hipertensiunea de pseudo-rezistenta
    – pacienti tratati pentru HTA aparent „rezistenta”, dar valorile mari sunt din cauza erorilor de masurare, non-aderentei la tratament sau „efectului de halat alb”.
    – poate reprezenta pana la 30% din cazurile etichetate ca HTA rezistenta.

In plus fata de tratamentul prescris de medic, iata doua masuri care pot ajuta:

  1. scaderea in greutate. Este o masura esentiala si sigur o recomanda si medicul. Problema este ca e dificil de pus in practica. De aceea, eu recomand postul intermitent, pentru ca mi se pare cea mai comoda metoda pentru a slabi.  

    Scaderea în greutate este una dintre cele mai eficiente masuri non-farmacologice pentru reducerea tensiunii arteriale, uneori cu efect comparabil cu cel al unui medicament antihipertensiv. 

    Datele din meta-analize arata o relatie aproape liniara: pentru fiecare kilogram pierdut, tensiunea arteriala sistolica scade in medie cu 1 mmHg
    (si diastolica cu ~0,5 mmHg).

    De exemplu, o persoana care slabeste 10 kg poate avea o scadere de 10/5 mmHg fara alta interventie.

    Pentru detalii privind postul intermitent, vedeti cartea "Slabeste fara sa numeri caloriile".
  2. administrarea de extract din frunze de maslin, 70 ml/zi. Extractul din frunze de maslin contine substante care reduc tensiunea arteriala. In cazul in care se administreaza medicamente antihipertensive, este necesara monitorizarea atenta a TA, pentru a nu scadea foarte mult.